Repere temporale

Ati vizitat macar o pestera pana acum, nu?! Cum va simtiti acolo? Ce simtiti? Teama? Singuratate? Admiratie? Am constatat ca reactia omului la lumea subterana este foarte diferita.

Nu mai stiu cand am fost prima data intr-o pestera, dar cu siguranta imi amintesc terifianta experienta de cand eram in clasele primare si am vizitat salina de la Slanic Prahova. De atunci, am mai fost intr-o multime de alte pesteri, sentimentul de groaza s-a disipat complet dar alte sentimente s-au conturat. Nu-i exclus ca aceste sentimente sa fi apa­­rut si sa fi vegetat intr-un adanc al sub­cons­tientului sau inca din ziua in care am fost prima data in subteran. Lumea subterana este ca o lume extraterestra pe Pamant si ceea ce este cu adevarat fascinant este multimea de forme din interiorul pesterii, o construcţie naturala menita sa asigure oamenilor fascinati de ea sentimentul de a se gasi în pestera din mitul lui Platon. Ati sesizat ca in pestera vorbim mai incet, ca incercam sa facem cat mai putin zgomot? Lipsa luminii naturale si linistea, fac ca singuratatea sa fie resimtita in oarece masura si sa razbata acele trairi primare ale noastre, ca oameni, de a ne teme de intuneric, de a ne teme parca sa ne tradam prezenta. Lipsiti de lumina naturala, in pestera suntem lipsiti de repere temporale si astfel timpul se scurge mai incet. In aceste conditii, ajungi sa fii doar tu cu tine insuti, facand exceptie de faptul ca te afli intr-un grup insotit de un ghid care vorbeste tare. Ma gandesc ca poate chiar asa arata si interiorul sufletului nostru: ca o pestera, cu diverse formatiuni care au luat forma frumoasa sau hidoasa a amintirilor noastre, a trairilor noastre. Odata intrat acolo, in interiorul tau, ochii sunt avizi sa soarba din ceea ce vad si patrund spre inainte, spre acel final, scufundat in bezna si la care nu stii niciodata cand o sa ajungi. De fapt, speri sa nu ajungi acolo niciodata. Si uite asa, in pestera gasesti ceea ce aduci cu tine. Marcian Bleahu, in cartea lui Omul si pestera, descrie minunat aceste sentimente.

Pentru azi, va prezint cateva fotografii din Pestera Postojna (Slovenia), Pestera Baredine (Croatia) si Pestera Bacho Kiro (Bulgaria).

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.