Imaginea de azi am surprins-o intr-un spatiu dedicat femeilor. Acelora care sunt predispuse la a cheltui banii sub impulsul momentului, gen: Aww, ce dragut! Poate o sa-mi trebuiasca! Trebuie sa iau! Umbland pe coloratele stradute ale centrului istoric al Istanbulului, o usa catre acest taram le-a facut cu ochiul fetelor. Si uite asa, dupa vreun sfert de ora, am intrat si noi baietii sa vedem ce se intampla si ne-am trezit intr-un fel de magazin nemaivazut pana atunci, un magazin care pur si simplu te coplesea. Dispus pe 2 nivele si cu o suprafata cam cat a unui apartament cu 2 camere, aveai impresia ca esti in pestera lui Alladin. Podoabe femeiesti erau dispuse absolut peste tot (inclusiv atarnate de tavan, care oricum nu era inalt) iar intr-un colt era amenajat un divan odihnitor, pentru sotii femeilor cazute victime acestui magazin. Un ceai turcesc oferit de gazda ne-a facut sa privim ingaduitori cum o multime de podoabe au fost probate, comparate, asortate, alese si cum un minut mai tarziu procesul se relua fiindca alti cercei pareau cei potriviti. A fost o experienta pe care nu am mai intalnit-o de atunci pe nicaieri, o experienta istovitoare dar in acelasi timp draga (prin felul cum fetele s-au simtit).

Pentru fete