Sunt un pic „defazat” cu postarea asta fiindca rapita a cam trecut de vreo saptamana. Nu aveam cum sa ratez valul de fotografii facute in lanuri de rapita si distribuite cu nemiluita in cautarea unor like-uri nesincere. La vremea cand selfie-urile in rapita inca erau la mare cautare, eram in drum spre Constanta cu treaba. Undeva, pe autostrada, dupa ce tot fusesem provocat de peisaje, la vederea acestui tablou chiar am oprit masina (chit ca deja eram in oarece intraziere) ca sa fotografiez. Nu, nu m-am bagat la un selfie ci am dat o interpretare „industriala”  Castelului frumoasei adormite – gandul acesta l-am avut atunci in minte.