Lumea este plina de cuvinte nerostite. Mai rau de atat, se iau decizii urmand aceste vorbe nerostite de catre altii. Toata lumea spune despre cuvinte ca ele dor. Dar oare cuvintele nespuse nu dor mai mult? Nu fac ele mai mult rau decat cuvintele spuse? Cuvinte pe care le simti in spatele ochilor celui din fata ta, cuvinte pe care le vezi „tatuate” pe chipul interlocutorului, cuvinte care se desprind unul cate unul dintre cele spuse si impreuna formeaza adevaratul mesaj. Cuvintele nespuse fac ca tu, cel care esti destinatarul cuvintelor nerostite, sa fii din ce in ce mai putin iubit/dorit/respectat.

Eu, ca noi toti, sunt stapanul vorbelor spuse si in acelasi timp, sclavul vorbelor ramase nerostite.  Cuvintele nerostite te indeamna la lupta; ele creeaza imagini negative in mintea oamenilor care parca ar dori sa le auda dar in acelasi timp sa le si suprime. Cand eram la scoala ni se spunea asa: creierul nostru este ca si o planta, trebuie doar sa sadesti o mica samanta si ea se va transforma intr-o idee mai mare sau mai mica. Numai ca, la fel ca si plantele, ideile cresc cat de mari pot ele. Si atunci cand ideea  nu este una buna/fericita se produce un dezastru: rupturi, despartiri, scenarii apocaliptice s.a.m.d.