Am ajuns la Fundatica la recomandarea unor prieteni. Stiam de la ei si de pe internet ca ar putea fi locul in care imi doream sa petrec cateva zile linistite. Nu a fost asa! Deloc! Asteptarile mi-au fost depasite cu mult de acele locuri. Desi la numai 4 km de drumul ce leaga Pitesti-ul de Brasov prin Rucar – Bran, aici timpul s-a oprit in loc, pastrand oamenii, peisajele, traditiile, indeletnicirile, culorile, aerul, gusturile, mirosurile, sunetele asa cum le visam in subconstient: nealterate de suflul urbanizarii. O sa las doar imaginile sa va spuna ele mai bine despre acest loc.
Am stat si m-am gandit: e cumva un noroc pentru acei oameni ca locuiesc acolo platind un pret (o viata grea, lipsita de toate acele upgrade-uri care fac ca viata noastra sa se desfasoare mai rapid) pentru pastrarea acelor lucruri spre propriul nostru deliciu? In astfel de locuri ne regasim radacini de mult retezate ale vietilor noastre. Sa traim fara sa petrecem macar cateva zile in astfel de locuri este o forma a unei morti lente si dureroase. Am petrecut clipe atat de magice acolo, incat doar inchizand ochii sunt inapoi in Fundatica.
Pentru a simti mai bine locul, va recomand Complexul Padina Ursului. O sa intelegeti de ce, mergand acolo.