Injustitie

Uneori, este greu de acceptat lumea asa cum este ea. Sunt zile in care as face spume la gura din cauza injustitiei si a lipsei de moralitate ce domina societatea noastra de azi. Adesea, la vederea unor lucruri cu care nu suntem de acord, ne gandim „oh, este inadmisibil asa ceva!”, insa din pacate, nu facem nimic. Da, da, si de mine zic aici: Nu facem nimic! Nu spunem nimic. Ii lasam pe cei direct implicati sa lupte pe acel camp de batalie creat de injustitie/lipsa de moralitate si ne retragem in liniste, fiind mult mai simplu sa stai in liniste decat in nebunia unei lupte. Astfel, consimtim aceste nereguli care treptat vor ajunge sa fie si impotriva noastra, la un moment dat. Fiindca, nu-i asa, cel mai adesea, singurul moment in care majoritatea oamenilor ne gandim la nedreptate, este atunci cand ni se intampla si este descurajator sa constati cat de multi oameni sunt socati de onestitate si cat de putini de imoralitate.

Qui tacet consentire videtur este latinescul a Cine tace pare a consimti și reprezinta un principiu de drept canonic, luat ca deviza de papa Bonifaciu VIII, acesta fiind clasat printre papii ticalosi, descris fiind ca un om arogant si de neimblanzit, inselator si tradator, intregul sau pontificat fiind o insiruire de fapte rele. Ca doar cei care te fac sa crezi absurditati, mai devreme sau mai tarziu te vor face sa comiti atrocitati, spunea Voltaire. Suna cunoscut?

Lumea nu este corecta, adesea prostii, lasii, mincinosii, amantele fiind in locurile aflate la inaltime. Justitia este vanduta celui mai bun ofertant, aceluia care plateste cel mai bine, facand ca legile sa para niste panze de paianjen prin care marile bazdaganii trec cu usurinta, iar cele mai mici sunt prinse fara mila. Adevarul este ca ambitia unora de a avea multi bani sau putere sau influenta sau toate la un loc, se numara printre cele mai des intalnite cauze ale actelor deliberate de injustitie sau imoralitate. Toti suntem afectati. Toti suntem raniti. Toti am fost nevoiti sa invatam lectii dureroase. Toti suntem in diverse stadii de recuperare dupa o greseala, pierdere, tradare, abuz, nedreptate sau nenorocire generate de cei enumerati mai sus. Toata viata este un continuu proces de recuperare care nu se termina niciodata. Fiecare dintre noi trebuie sa gaseasca modalitati de a trece prin socul pricinuit de injustitie sau de lipsa de moralitate a multora dintre cei de care depinde societatea si de a ne ridica inapoi.

Pentru fiecare fior de durere, depresie, indoiala sau disperare exista o cale spre reinnoire care vine chiar din interiorul nostru. Trebuie doar sa avem rabdare cu noi insine, dar si sa facem ceva in acest sens. Orice! Constiinta noastra este o masura a onestitatii egoismului.

Cand v-ati ascultat cu atentie ultima oara constiinta? Sunt convins ca cei care cititi acest randuri, o faceti zilnic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.