În acest an ciudat, muzeul bazilicii Sfânta Sofia (Hagia Sophia – Sfânta Înțelepciune) din Istanbul a fost reconvertit în moschee, astfel fiind anulată o decizie guvernamentală ce data din 1934 şi care conferea acesteia statutul de muzeu, simbol al respectului pentru credinţele religioase şi un exemplu pentru pace, o adresă a spiritualităţii şi istoriei umanității, un reper al înțelepciunii și al culturilor pentru întreaga omenire, un mesager al eforturilor împotriva segregării și discriminării. Și spun asta pentru că Divinitatea, sub oricare din numele lui, Dumnezeu, Krishna, Budha, Allah etc, este maestrul grădinar al tuturor. Cum ar arăta o grădină cu un singur fel de floare? Sau un curcubeu cu o singură culoare? Mi se pare inutil să ne reducem la un numitor comun. În vremurile pe care le trăim, cu siguranță umanitatea are nevoie să prioritizeze valorile coexistenţei.

Am avut șansa de a vizita bazilica de câteva ori, pe când era muzeu, cu ocazia fiecărei vizite a noastre în Istanbul. De fiecare dată am simțit că mă topesc și că devin una cu acest edificiu, că simt secolele de istorie ce le poartă și că, trăind experiența de a fi acolo la întâlnire cu magnifica frumusețe, eram îndreptățit să cred că și eu sunt o mică parte din acel grandios spectacol arhitectural și istoric. Această structură bizantină a cunoscut ascensiunea și căderea a două imperii, precum și nașterea unei națiuni moderne. A văzut, dar a și făcut atâta istorie cât nu pot eu să cuprind. La fel ca și în alte astfel de puncte turistice, încercam să ignor mâinile ridicate cu smartphone-uri sau cu camere de fotografiat și mă străduiam să nu aud murmurul tuturor acelor conversații care acopereau istoria clădirii cu acel sirop gros și lipicios al banalității atât de enervante. Nu mai țin minte cât timp am petrecut sub acea cupolă. Mă așezam undeva, pe o treaptă de marmură și, cu pielea făcută găină, admiram frumusețea uimitoare care nu poate fi atribuită doar unei singure culturi sau religii. Cred că ceea ce mă fascinează atât de tare, este faptul că Sfânta Sofia reprezintă o istorie a cuceririi, a ciocnirii și fuziunii dintre Est și Vest, o istorie care a demonstrat că diferitele religii pot coexista una lângă alta în respect și pace. Fotografia mea de la profilul de pe platforma wordpress, pe care imi este gazduit blogul, este facuta chiar in fata Sfintei Sofia.

Ce reprezintă numerele din titlu? Ani. Pe rând, Sfânta Sofia a fost bazilică timp de 916 de ani, moschee timp de 481 de ani, și muzeu timp de 86 de ani iar semnul întrebării, pentru a marca a 4-a perioadă din existența ei, fără a ști cât de lungă va fi.

Pentru astazi va propun o mică galerie cu și despre Sfânta Sofia.